Pe scurt: adenomioza este o afecțiune benignă în care țesut asemănător endometrului (mucoasa uterului) crește în interiorul peretelui muscular al uterului (miometru). Poate da menstruații abundente, dureri menstruale severe și uter mărit, dar poate să nu dea niciun simptom. Diagnosticul se pune de regulă prin ecografie transvaginală făcută de un medic experimentat, iar tratamentul se alege după simptome și după dorința de sarcină.
Ce este adenomioza
Peretele uterului are două straturi importante: endometrul, care se elimină la fiecare menstruație, și miometrul, stratul muscular. În adenomioză, glande și țesut endometrial se găsesc în interiorul miometrului. Uterul poate deveni mai mare și mai sensibil, iar contracțiile din timpul menstruației pot fi mai dureroase.
Medicii descriu de obicei două forme:
- adenomioza difuză – modificările sunt răspândite în peretele uterin;
- adenomioza focală – modificările sunt concentrate într-o zonă (uneori numită adenomiom), care la ecografie poate semăna cu un fibrom.
Adenomioza nu este cancer și nu este considerată o leziune precanceroasă.
Adenomioza și endometrioza: care este diferența
Cele două afecțiuni sunt înrudite, dar nu sunt identice. În endometrioză, țesutul asemănător endometrului se află în afara uterului – pe ovare, pe peritoneu, pe intestin sau pe vezică. În adenomioză, el se află în peretele uterului. Multe paciente au ambele afecțiuni în același timp (ghidul ESHRE 2022 se referă la endometrioză; pentru adenomioză nu există încă un ghid ESHRE dedicat); de aceea, când găsim una, o căutăm și pe cealaltă.
Cât de frecventă este
Cifrele diferă mult după metoda de diagnostic și după populația studiată. Într-un studiu prospectiv pe 985 de femei consultate într-o clinică de ginecologie din Londra, semne ecografice de adenomioză au fost găsite la 20,9% dintre ele (Naftalin și colab., 2012). Asta nu înseamnă că o femeie din cinci are simptome sau are nevoie de tratament – arată doar că, la femeile consultate într-o clinică de ginecologie, modificarea este mai frecventă decât se credea; în populația generală, cifra poate fi diferită.
Simptomele adenomiozei și când mergi la medic
Simptomele cele mai des descrise sunt:
- menstruații abundente sau prelungite (sângerări care te obligă să schimbi absorbantul la 1–2 ore sau cheaguri mari);
- dureri menstruale severe, care se agravează în timp sau nu mai răspund la antiinflamatoare;
- durere pelvină cronică sau senzație de presiune în abdomenul inferior;
- durere la contactul sexual (dispareunie);
- dificultăți de a obține sau de a duce la termen o sarcină (adenomioza este asociată cu aceste dificultăți, vezi mai jos).
O parte dintre femei nu au niciun simptom, iar adenomioza este descoperită întâmplător la ecografie.
Mergi la medic dacă: durerea menstruală te ține în pat sau te face să lipsești de la școală ori de la serviciu, sângerarea te obosește sau ai fost diagnosticată cu anemie ori dacă încerci de peste 12 luni să rămâi însărcinată (de peste 6 luni dacă ai peste 35 de ani). Mergi de urgență dacă ai o sângerare foarte abundentă însoțită de amețeală sau leșin.
Cauze și factori de risc
Cauza exactă a adenomiozei nu este cunoscută. Există mai multe ipoteze, dar niciuna nu este dovedită. Studiile observaționale au arătat o asociere între adenomioză și câțiva factori: vârsta (forma clasică este descrisă mai ales între 40 și 50 de ani, deși ecografia o găsește tot mai des și la femei tinere), sarcinile anterioare și intervențiile anterioare pe uter (de exemplu, chiuretaj sau cezariană). Este vorba de asociere, nu de cauzalitate: aceste studii nu arată că o cezariană „produce” adenomioză.
Cum se pune diagnosticul de adenomioză
Ecografia transvaginală este, de regulă, prima investigație. Experții au stabilit în consensul MUSA (Morphological Uterus Sonographic Assessment) un limbaj comun pentru semnele ecografice de adenomioză – de exemplu, îngroșarea asimetrică a peretelui uterin, chisturi mici în miometru, insule hiperecogene sau o zonă de joncțiune neregulată (Van den Bosch și colab., 2015; Harmsen și colab., 2022). Rezultatul depinde mult de experiența celui care face examinarea; de aceea contează o ecografie transvaginală de specialitate, nu doar una de rutină.
RMN-ul pelvin este util când ecografia nu este concludentă, când trebuie diferențiată adenomioza de fibromul uterin înaintea unei operații sau când se suspectează și endometrioză profundă.
Analizele de sânge nu pun diagnosticul de adenomioză. Hemoleucograma este utilă pentru a vedea dacă sângerările au produs anemie.
Adenomioză sau fibrom uterin?
Ambele pot mări uterul și pot da sângerări abundente. Diferența contează pentru tratament: un fibrom uterin are, de obicei, margini clare și poate fi scos separat (miomectomie), pe când adenomioza difuză nu are o limită netă față de mușchiul sănătos.
Adenomioza și fertilitatea
Dacă îți dorești o sarcină, aceasta este probabil cea mai importantă întrebare. O metaanaliză a studiilor despre fertilizarea in vitro a arătat că femeile cu adenomioză au avut o rată a sarcinii clinice cu aproximativ 28% mai mică și un risc de avort spontan aproximativ dublu față de femeile fără adenomioză (Vercellini și colab., 2014). Studiile incluse sunt observaționale, în mare parte retrospective, iar riscul de avort a fost măsurat la femei care au făcut fertilizare in vitro; ele arată deci o asociere, iar mulți alți factori (vârsta, endometrioza asociată, rezerva ovariană) contează la fel de mult.
Concret, dacă ai adenomioză și încerci să rămâi însărcinată, merită să faci din timp o evaluare, împreună cu partenerul, și să discuți planul cu un medic care se ocupă și de infertilitate. Mai multe despre legătura cu endometrioza găsești în articolul endometrioza și infertilitatea.
Opțiunile de tratament pentru adenomioză
Nu orice adenomioză trebuie tratată. Dacă nu ai simptome și nu ai probleme de fertilitate, de obicei este suficientă urmărirea. Când există simptome, alegerea depinde de trei întrebări: cât de mult te afectează, ce vârstă ai și dacă îți dorești o sarcină.
Tratament medicamentos
- Antiinflamatoarele nesteroidiene, luate în zilele menstruației, pot reduce durerea și, într-o oarecare măsură, sângerarea.
- Steriletul hormonal cu levonorgestrel – eliberează local un progestativ și este folosit frecvent pentru sângerările abundente și durere. Este o opțiune pentru femeile care nu își doresc o sarcină în perioada următoare.
- Progestative orale (de exemplu, dienogest) și contraceptive combinate – reduc sau opresc menstruația și, odată cu ea, durerea. O metaanaliză recentă a comparat steriletul cu levonorgestrel și dienogestul la femeile cu adenomioză (Su și colab., 2026); alegerea între ele se face individual, după efectele adverse și preferințele pacientei.
- Analogii de GnRH – induc temporar o stare asemănătoare menopauzei; se folosesc pe perioade limitate, de exemplu înaintea unei operații sau a unui transfer de embrioni.
Tratamentul medicamentos ameliorează simptomele cât timp este urmat, dar nu elimină adenomioza. Medicamentele de mai sus se folosesc numai la recomandarea medicului, după o discuție despre beneficii și efecte adverse.
Când se ia în calcul intervenția chirurgicală
Histerectomia (scoaterea uterului) este singura metodă care elimină definitiv adenomioza. Este o opțiune pentru femeile care nu mai doresc sarcini și ale căror simptome nu răspund la tratamentul medicamentos. Se poate face pe cale laparoscopică sau robotică, cu internare și recuperare mai scurte decât în cazul operației clasice, deschise. Adenomioza, singură, nu este un motiv pentru scoaterea ovarelor; decizia despre ovare se ia separat.
Chirurgia conservatoare (îndepărtarea zonei afectate, cu păstrarea uterului) se poate discuta în cazuri atent selectate, mai ales la adenomioza focală, la femeile care vor să păstreze fertilitatea. Este o intervenție complexă, cu dovezi încă limitate, și se face doar în centre cu experiență, după o discuție despre riscuri, inclusiv despre riscurile într-o sarcină ulterioară.
Există și metode intervenționale (de exemplu, embolizarea arterelor uterine sau ablația prin ultrasunete focalizate), cu dovezi mai puține și cu rezultate variabile. Merită discutate cu medicul tău, mai ales dacă vrei să eviți operația.
Adenomioza dispare la menopauză?
Adenomioza este sensibilă la estrogeni; de regulă, simptomele scad după menopauză, când menstruațiile se opresc. Pentru o femeie aproape de menopauză, cu simptome suportabile, tratamentul medicamentos până la acel moment poate fi o alternativă la operație.
Dieta poate vindeca adenomioza?
Nu există dovezi solide că o anumită dietă vindecă adenomioza. O alimentație echilibrată, mișcarea și tratarea anemiei (dacă există) te pot ajuta să te simți mai bine, dar nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul recomandat de medic.
Întrebări frecvente
Adenomioza se poate vindeca?
Definitiv, doar prin histerectomie. Simptomele pot fi însă controlate bine la multe paciente cu tratament medicamentos, iar după menopauză ele scad de regulă.
Adenomioza este cancer?
Nu. Adenomioza este o afecțiune benignă.
Pot rămâne însărcinată dacă am adenomioză?
Da, multe femei cu adenomioză rămân însărcinate. Studiile arată o asociere cu șanse mai mici la fertilizarea in vitro și cu un risc mai mare de avort spontan, de aceea merită un plan făcut din timp cu medicul.
Ce poți face acum
Dacă te regăsești în simptomele de mai sus, notează timp de două-trei cicluri cât de abundentă este sângerarea, cât de puternică e durerea (de la 0 la 10) și ce medicamente iei. Cu aceste informații și cu rezultatele investigațiilor anterioare, consultul va fi mult mai util. Poți programa o consultație la Spitalul Monza București.
Referințe
- Naftalin J, Hoo W, Pateman K, et al. How common is adenomyosis? A prospective study of prevalence using transvaginal ultrasound in a gynaecology clinic. Hum Reprod. 2012;27(12):3432–3439. PubMed 23001775
- Vercellini P, Consonni D, Dridi D, et al. Uterine adenomyosis and in vitro fertilization outcome: a systematic review and meta-analysis. Hum Reprod. 2014;29(5):964–977. PubMed 24622619
- Van den Bosch T, Dueholm M, Leone FP, et al. Terms, definitions and measurements to describe sonographic features of myometrium and uterine masses: a consensus opinion from the MUSA group. Ultrasound Obstet Gynecol. 2015;46(3):284–298. PubMed 25652685
- Harmsen MJ, Van den Bosch T, de Leeuw RA, et al. Consensus on revised definitions of MUSA features of adenomyosis: results of modified Delphi procedure. Ultrasound Obstet Gynecol. 2022;60(1):118–131. PubMed 34587658
- Su S, Xue H, Bai X, et al. Comparison Between Levonorgestrel-Releasing Intrauterine Device and Dienogest for Adenomyosis: A Systematic Review with Meta-Analysis. J Obstet Gynaecol Can. 2026;48(2):103147. PubMed 41135726
- ESHRE Endometriosis Guideline Group. ESHRE guideline: endometriosis. Hum Reprod Open. 2022;2022(2):hoac009. PubMed 35350465
Informațiile din acest articol au caracter educațional și nu înlocuiesc consultul medical.
