Pe scurt: un chist ovarian este o formațiune plină cu lichid, pe ovar sau în ovar. La femeile aflate înainte de menopauză, cele mai multe chisturi ovariene sunt funcționale, legate de ciclul menstrual, și dispar de la sine în câteva cicluri. Operația devine necesară când chistul are un aspect suspect la ecografie, persistă sau crește, dă simptome sau este de un tip care nu dispare singur (de exemplu, chistul dermoid sau, în anumite situații, chistul endometriozic).
Ce este un chist ovarian
Ovarele produc în fiecare lună un folicul – o mică „pungă” cu lichid în care se maturizează ovulul. Uneori foliculul nu se rupe la ovulație sau, după ovulație, corpul galben se umple cu lichid ori cu sânge. Așa apar chisturile funcționale, cel mai frecvent tip. Alte chisturi apar prin alte mecanisme și nu țin de ciclul menstrual.
Descoperirea unui chist ovarian la ecografie este foarte frecventă și, în cele mai multe cazuri, nu este un motiv de panică. Important este ca medicul să stabilească ce fel de chist este.
Tipuri de chisturi ovariene
| Tipul de chist | Ce este | Ce se întâmplă de obicei |
|---|---|---|
| Folicular (funcțional) | Folicul care nu s-a rupt la ovulație | Dispare de regulă singur în 1–3 cicluri |
| De corp galben (funcțional, uneori hemoragic) | Corpul galben după ovulație, plin cu lichid sau sânge | Dispare de regulă singur; poate da durere dacă sângerează sau se rupe |
| Endometriozic (endometriom) | Chist cu conținut „ca de ciocolată”, din endometrioză | Nu dispare singur; se tratează medicamentos sau chirurgical, după caz |
| Dermoid (teratom matur) | Tumoră benignă care poate conține grăsime, păr, uneori dinți | Nu dispare singur; de obicei se discută îndepărtarea laparoscopică, dar dermoidele mici, fără simptome, pot fi uneori urmărite |
| Chistadenom seros sau mucinos | Tumoră benignă epitelială a ovarului | Poate crește; se discută îndepărtarea |
| Chist paraovarian | Chist lângă ovar, pe ligamentul larg sau lângă trompă – nu pe ovar | De obicei benign; se urmărește sau se scoate dacă e mare ori dă simptome |
Sindromul ovarelor polichistice este altă situație: „chisturile” de acolo sunt foliculi mici, numeroși, iar problema principală este hormonală, nu chistul în sine.
Simptomele chistului ovarian
Majoritatea chisturilor ovariene nu dau niciun simptom și sunt descoperite la un control ginecologic. Când apar, simptomele pot fi:
- durere sau senzație de presiune într-o parte a abdomenului inferior;
- balonare, senzație de plenitudine;
- durere la contactul sexual;
- modificări ale ciclului menstrual;
- nevoia de a urina mai des, dacă chistul este mare și apasă pe vezică.
Aceste simptome nu sunt specifice: pot avea și alte cauze, de aceea diagnosticul se pune prin examen și ecografie, nu după simptome.
Când este urgență
Mergi imediat la Urgențe (UPU) dacă ai o durere bruscă și foarte puternică în abdomenul inferior, mai ales însoțită de greață sau vărsături, febră, amețeală ori leșin. Pot fi semnele unei torsiuni ovariene (ovarul se răsucește pe pedicul și i se întrerupe circulația) sau ale unui chist ovarian rupt care sângerează. Torsiunea este o urgență chirurgicală: cu cât intervenția e mai rapidă, cu atât sunt mai mari șansele de a păstra ovarul.
Chistul hemoragic
Un chist hemoragic este, de cele mai multe ori, un chist de corp galben în care s-a produs o mică sângerare. La ecografie are un aspect caracteristic, „de plasă” sau „de pânză de păianjen”, pe care un examinator cu experiență îl recunoaște. Poate da o durere care apare brusc, la mijlocul sau în a doua parte a ciclului. În cele mai multe cazuri se resoarbe singur în câteva săptămâni, așa că se recomandă de regulă o ecografie de control, nu o operație. Dacă durerea crește, apar amețeli sau leșin, mergi la Urgențe.
Cum se diagnostichează un chist ovarian
Ecografia transvaginală este investigația de bază. Un medic experimentat poate descrie forma, peretele, conținutul și vascularizația chistului. Pentru a reduce subiectivitatea, se folosesc sisteme standardizate, precum regulile simple IOTA (Timmerman și colab., 2008) sau clasificarea O-RADS (Andreotti și colab., 2020), care încadrează formațiunea într-o categorie de risc și indică pasul următor: nimic, o ecografie de control sau o evaluare suplimentară.
Analizele de sânge se aleg după caz. CA 125 nu este un test de diagnostic pentru chist și nu face diferența, singur, între benign și malign: poate fi crescut și în endometrioză, în timpul menstruației sau în inflamații. Ghidul britanic RCOG precizează că CA 125 nu este necesar la toate femeile aflate înainte de menopauză care au un chist simplu la ecografie (RCOG, 2011). La nevoie, medicul poate cere și test de sarcină sau alți markeri.
RMN-ul pelvin se folosește când ecografia nu lămurește natura chistului.
Este grav un chist ovarian de 5, 6 sau 7 cm?
Mărimea, singură, nu arată dacă un chist este periculos – contează mai ales aspectul lui la ecografie și vârsta pacientei. La femeile aflate înainte de menopauză, un chist simplu (perete subțire, conținut lichid limpede, fără porțiuni solide):
- de până la 3 cm este considerat de obicei normal, parte din ciclul menstrual;
- între 3 și 5 cm este benign în marea majoritate a cazurilor și, conform O-RADS, de regulă nu necesită urmărire;
- între 5 și 10 cm este și el, foarte probabil, benign, dar se recomandă de regulă o ecografie de control după 8–12 săptămâni, pentru a vedea dacă a dispărut (Andreotti și colab., 2020).
Ghidul ACOG notează că și chisturile simple de până la 10 cm au un risc foarte mic de malignitate și pot fi, în general, urmărite fără operație (ACOG, 2016). Un chist voluminos are însă un risc mai mare de torsiune și poate da mai des simptome, așa că mărimea contează în decizie. Ghidurile nu spun exact același lucru: ghidul britanic RCOG propune, pentru chisturile simple de 5–7 cm, o ecografie anuală, iar peste 7 cm ia în calcul RMN-ul sau operația (RCOG, 2011). De aceea, ritmul controalelor se stabilește cu medicul tău, în funcție de aspectul exact al chistului, de simptome și de istoricul tău. Un chist cu porțiuni solide, pereți groși, septuri neregulate sau cu flux sanguin în interior are nevoie de evaluare suplimentară, indiferent de dimensiune.
Dispare chistul ovarian de la sine?
Chisturile funcționale, da – în cele mai multe cazuri, în câteva cicluri menstruale. De aceea, primul pas este adesea o ecografie de control, nu un tratament. O analiză Cochrane a studiilor randomizate a arătat că anticoncepționalele orale nu grăbesc dispariția chisturilor funcționale deja apărute; majoritatea au dispărut fără tratament (Grimes și colab., 2014).
Datele despre urmărirea fără operație sunt liniștitoare. În studiul prospectiv IOTA5, la femeile cu formațiuni ovariene clasificate ca benigne de examinatori experimentați, în centre IOTA, și urmărite fără operație, riscul de torsiune, de ruptură sau de malignitate în primii doi ani a fost mic, sub 1% pentru fiecare dintre ele (Froyman și colab., 2019).
Chisturile endometriozice, dermoide și chistadenoamele, de regulă, nu dispar de la sine (chisturile endometriozice pot scădea în dimensiuni sub tratament hormonal).
Când este necesară operația pentru un chist ovarian
Medicul ia în calcul operația, de obicei, când:
- chistul are la ecografie un aspect suspect sau incert;
- persistă sau crește la ecografiile de control;
- dă simptome supărătoare (durere, presiune);
- este de un tip care nu dispare singur (dermoid, chistadenom, unele chisturi endometriozice);
- este mare, cu risc mai mare de torsiune;
- există o complicație: torsiune sau ruptură cu sângerare importantă.
Schema este orientativă și nu înlocuiește decizia luată împreună cu medicul tău.
Cum se face operația
La femeile tinere, operația preferată este de obicei chistectomia laparoscopică: chistul este îndepărtat prin câteva incizii mici, iar ovarul sănătos este păstrat. Spitalizarea este scurtă, iar recuperarea durează de regulă de la câteva zile la două săptămâni, în funcție de complexitate. Mai multe despre tehnică găsești pe pagina de chirurgie minim invazivă; în cazurile complexe se poate folosi și chirurgia robotică.
Scoaterea întregului ovar (anexectomia) se discută mai ales după menopauză sau când aspectul chistului ridică suspiciunea de malignitate. Dacă există această suspiciune, intervenția trebuie planificată de un chirurg cu experiență în oncologie ginecologică.
Cazul special al chistului endometriozic
La chistul endometriozic, decizia este mai nuanțată, pentru că operația poate scădea rezerva ovariană. O metaanaliză a arătat o scădere a nivelului de AMH (un marker al rezervei ovariene) în lunile de după îndepărtarea chistului endometriozic (Raffi și colab., 2012). Ghidul ESHRE 2022 recomandă ca, atunci când se operează, să se prefere îndepărtarea chistului (chistectomia) în locul drenajului sau al coagulării, iar înainte de operație să se discute cu pacienta impactul asupra rezervei ovariene și opțiunile de păstrare a fertilității (ESHRE, 2022). Decizia – operație, tratament medicamentos sau trecerea direct la fertilizarea in vitro – se ia individual.
Chistul ovarian și fertilitatea
Chisturile funcționale nu afectează, de regulă, fertilitatea. Contează mai mult boala care a produs chistul: endometrioza (vezi endometrioza și infertilitatea) sau sindromul ovarelor polichistice. Dacă ai un chist și încerci să rămâi însărcinată, spune-i medicului de la început, pentru că acest lucru poate schimba ordinea pașilor – de exemplu, momentul unei eventuale operații. Pentru evaluarea cuplului, vezi pagina despre infertilitate.
În sarcina incipientă, un chist de corp galben este frecvent și normal; de obicei dispare singur.
Chistul ovarian și cancerul
Marea majoritate a chisturilor ovariene de la femeile aflate înainte de menopauză sunt benigne. Riscul de malignitate crește odată cu vârsta și cu anumite trăsături ecografice (porțiuni solide, vascularizație internă, lichid în abdomen). De aceea, după menopauză, orice formațiune ovariană este evaluată mai atent. De obicei, un chist nu se „transformă” în cancer, dar o formațiune cu aspect incert trebuie lămurită, nu ignorată.
Întrebări frecvente
Ce este un chist paraovarian?
Un chist aflat lângă ovar, nu pe ovar – de obicei între trompă și ovar. Este de regulă benign și se operează doar dacă este mare, crește sau dă simptome.
Ce simptome dă un chist ovarian spart?
De obicei o durere bruscă într-o parte a abdomenului inferior, uneori după efort sau contact sexual. Multe rupturi de chist funcțional se rezolvă fără operație, dar dacă durerea este severă, persistă sau ai amețeli, mergi la Urgențe, pentru că poate exista o sângerare internă.
Pot face sport dacă am un chist ovarian?
De cele mai multe ori, da. Dacă chistul este mare, întreabă-l pe medic despre efortul intens; unii medici recomandă, din precauție, evitarea efortului intens și a mișcărilor bruște, din cauza riscului teoretic de torsiune.
Ce întrebări să-i pui medicului
- Ce tip de chist credeți că am și cât de sigur este diagnosticul?
- Când trebuie să repet ecografia și în ce zi a ciclului?
- Ce simptome ar trebui să mă facă să vin mai repede sau să merg la Urgențe?
- Dacă e nevoie de operație, se poate păstra ovarul? Cum îmi va afecta operația rezerva ovariană?
- Îmi doresc o sarcină: schimbă asta ordinea pașilor?
Ce poți face acum
Dacă ți s-a descoperit un chist, păstrează descrierea ecografiei (mărimea, aspectul, data și ziua ciclului) și fă ecografia de control la data recomandată, de preferință în prima parte a ciclului. Dacă ai deja mai multe ecografii sau vrei o a doua opinie înainte de o operație, poți programa o consultație la Spitalul Monza București.
Referințe
- Andreotti RF, Timmerman D, Strachowski LM, et al. O-RADS US Risk Stratification and Management System: A Consensus Guideline from the ACR Ovarian-Adnexal Reporting and Data System Committee. Radiology. 2020;294(1):168–185. PubMed 31687921
- American College of Obstetricians and Gynecologists. Practice Bulletin No. 174: Evaluation and Management of Adnexal Masses. 2016. acog.org
- Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Management of Suspected Ovarian Masses in Premenopausal Women (Green-top Guideline No. 62). 2011. rcog.org.uk
- Grimes DA, Jones LB, Lopez LM, Schulz KF. Oral contraceptives for functional ovarian cysts. Cochrane Database Syst Rev. 2014;(4):CD006134. PubMed 24782304
- Timmerman D, Testa AC, Bourne T, et al. Simple ultrasound-based rules for the diagnosis of ovarian cancer. Ultrasound Obstet Gynecol. 2008;31(6):681–690. PubMed 18504770
- Froyman W, Landolfo C, De Cock B, et al. Risk of complications in patients with conservatively managed ovarian tumours (IOTA5): a 2-year interim analysis of a multicentre, prospective, cohort study. Lancet Oncol. 2019;20(3):448–458. PubMed 30737137
- Raffi F, Metwally M, Amer S. The impact of excision of ovarian endometrioma on ovarian reserve: a systematic review and meta-analysis. J Clin Endocrinol Metab. 2012;97(9):3146–3154. PubMed 22723324
- ESHRE Endometriosis Guideline Group. ESHRE guideline: endometriosis. Hum Reprod Open. 2022;2022(2):hoac009. PubMed 35350465
Informațiile din acest articol au caracter educațional și nu înlocuiesc consultul medical.
