Histerectomia: ce este, tipuri de histerectomie și recuperarea după operație

Pe scurt: histerectomia este intervenția chirurgicală prin care se face îndepărtarea uterului. Se face pentru boli benigne (fibroame, sângerări abundente, adenomioză, endometrioză) sau pentru cancer. După histerectomie nu mai ai menstruație și nu mai poți rămâne însărcinată, dar nu intri la menopauză dacă ovarele sunt păstrate. Când este posibil, ghidurile recomandă o cale minim invazivă (vaginală sau laparoscopică), cu internare și recuperare mai scurte decât histerectomia abdominală.

Ce este histerectomia: indicații pentru operația de histerectomie

Histerectomia este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale ginecologice. Pentru pacientă, întrebarea importantă nu este „se poate face?”, ci „este cea mai bună opțiune pentru mine, acum?”. Indicațiile pentru operația de histerectomie sunt, de cele mai multe ori, boli benigne:

• fibroamele uterine mari sau multiple, care dau sângerări, durere ori presiune pe vezică;
• sângerările menstruale abundente care nu răspund la tratament;
• adenomioza, când simptomele nu se controlează cu medicamente;
• endometrioza severă, în cazuri selectate, la femei care nu mai doresc sarcini;
• prolapsul uterin (coborârea uterului);
• leziuni precanceroase sau cancer al colului uterin, al endometrului ori al ovarelor – situații în care operația se planifică diferit, uneori ca histerectomie radicală (vezi oncologie ginecologică).

În bolile benigne, histerectomia este de regulă o opțiune după ce alternativele au fost discutate sau încercate. Excepție fac situațiile în care pacienta, informată, o alege direct – de exemplu, când nu mai dorește sarcini și vrea o soluție definitivă.

Tipuri de histerectomie: ce organe se scot

Denumirea procedurii de histerectomie spune ce se îndepărtează:

• histerectomia subtotală (parțială): se scoate corpul uterului, iar colul uterin rămâne pe loc;
• histerectomia totală: se scot uterul și colul uterin; este forma cea mai des folosită;
• histerectomia totală cu anexectomie bilaterală: pe lângă uter și colul uterin, se scot ovarele și trompele uterine (anexectomie = îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine);
• histerectomia radicală: în cancer, se îndepărtează și țesutul din jurul colului, partea de sus a vaginului și, de regulă, ganglionii limfatici.

La întrebarea „ce organe se scot la histerectomia totală?” răspunsul scurt este: uterul și colul uterin. Ovarele și trompele uterine nu fac automat parte din operație – decizia despre ele se ia separat.

Totală sau subtotală?

O analiză Cochrane a studiilor randomizate nu a găsit diferențe între histerectomia totală și cea subtotală în ceea ce privește funcția urinară, intestinală sau sexuală. După histerectomia subtotală, unele femei au în continuare mici sângerări ciclice, iar colul rămas trebuie urmărit prin testul Babeș-Papanicolau/HPV (Lethaby și colab., 2012). De aceea, alegerea depinde de boală și de preferința pacientei.

Ce se întâmplă cu ovarele și trompele

Dacă ești înainte de menopauză și ovarele sunt sănătoase, ele se păstrează de regulă. Îndepărtarea lor produce menopauză imediat. Într-un studiu observațional mare (Nurses' Health Study), scoaterea ambelor ovare la histerectomia pentru boală benignă a fost asociată cu o mortalitate generală mai mare pe termen lung la femeile operate sub 50 de ani care nu au urmat niciodată tratament cu estrogeni, iar la nicio vârstă nu a fost asociată cu o supraviețuire mai bună (Parker și colab., 2013). Este o asociere, nu o dovadă de cauzalitate, dar susține păstrarea ovarelor când nu există un motiv medical pentru a le scoate.

Trompele uterine, în schimb, sunt adesea îndepărtate în timpul histerectomiei (salpingectomie). ACOG recomandă discutarea acestei opțiuni, deoarece multe cancere ovariene par să pornească din trompe; salpingectomia este asociată cu un risc mai mic de cancer ovarian și nu pare să afecteze funcția ovarelor (ACOG, 2019).

Cum se face operația: histerectomia laparoscopică, robotică, vaginală sau abdominală

Calea de abord înseamnă „pe unde” se scoate uterul, adică ce tip de histerectomie se alege ca procedură chirurgicală. Contează mult pentru durere, internare și recuperare.

• Histerectomia vaginală – fără incizii pe abdomen; uterul se scoate prin vagin. Potrivită mai ales când uterul nu este foarte mare și este coborât.
• Histerectomia laparoscopică – prin 3–4 incizii mici ale peretelui abdominal, cu o cameră video; uterul este scos de regulă pe cale vaginală. Permite și tratarea în aceeași operație a endometriozei sau îndepărtarea trompelor. Detalii despre metodă găsești pe pagina de chirurgie minim invazivă.
• Histerectomia robotică – tot o laparoscopie, dar instrumentele sunt controlate de chirurg printr-o consolă (sistemul da Vinci). Poate ajuta în cazurile complexe: uter mare, endometrioză profundă, aderențe după operații anterioare. Mai multe despre chirurgia robotică.
• Histerectomia abdominală – printr-o incizie pe abdomen, de obicei orizontală, deasupra pubisului. Rămâne necesară în unele situații (uter foarte mare, unele cancere), dar înseamnă de regulă mai multă durere, internare mai lungă și recuperare mai lentă.

O analiză Cochrane a 47 de studii randomizate a arătat că, față de histerectomia abdominală, histerectomia vaginală și cea laparoscopică permit revenirea mai rapidă la activitățile obișnuite și o internare mai scurtă; histerectomia laparoscopică a avut însă mai multe leziuni ale căilor urinare decât cea abdominală (Aarts și colab., 2015). În același sens, ACOG recomandă calea vaginală când este posibilă și laparoscopia când calea vaginală nu este potrivită, histerectomia abdominală rămânând pentru situațiile în care căile minim invazive nu sunt fezabile (ACOG, 2017). În analiza Cochrane, cele două studii randomizate care au comparat histerectomia robotică cu laparoscopia clasică (152 de femei) nu au arătat diferențe; alegerea între ele ține de complexitatea cazului și de experiența echipei.

Pregătirea pentru operația de histerectomie

Înainte de operație, medicul trebuie să știe exact ce operează. Investigațiile necesare înaintea operației de histerectomie includ de obicei:

• o ecografie transvaginală de specialitate și, la nevoie, RMN pelvin (de exemplu, când se suspectează endometrioză profundă sau un uter cu multe fibroame);
• testul Babeș-Papanicolau/HPV la zi și, dacă există sângerări anormale, o biopsie de endometru;
• analize de sânge (hemoglobina, mai ales dacă ai avut sângerări abundente), coagulare, evaluare anestezică.

Dacă ai anemie, merită corectată înainte de operație. Spune-i medicului ce medicamente iei, în special anticoagulante, și dacă ai avut cheaguri de sânge în trecut.

Cât stai în spital după histerectomie

Durata internării depinde de tipul de histerectomie efectuat, de calea de abord și de cum te simți după operație. Orientativ:

• după histerectomia laparoscopică, robotică sau vaginală: de obicei 1–2 zile;
• după histerectomia abdominală: de obicei 2–4 zile.

Te poți ridica din pat chiar în ziua operației sau a doua zi. Mișcarea precoce ajută la recuperare și scade riscul de cheaguri de sânge.

Recuperarea după histerectomie: ce trebuie să faci după operație

Recuperarea după histerectomie este, pentru multe paciente, partea care le îngrijorează cel mai mult. Ca reper general (nu ca regulă fixă):

• primele zile: durere moderată, controlată cu analgezice; mers zilnic, în ritmul tău; o mică sângerare sau scurgere vaginală este normală câteva săptămâni;
• după histerectomia laparoscopică sau vaginală: multe femei revin la activitățile ușoare și la munca de birou în 2–4 săptămâni;
• după histerectomia abdominală: recuperarea durează de obicei 6–8 săptămâni;
• efortul fizic: evită ridicarea de greutăți și sportul intens până când medicul îți spune că poți (de regulă, câteva săptămâni);
• viața sexuală: de obicei se reia după aproximativ 6 săptămâni, după controlul postoperator, ca să se poată vindeca bontul vaginal (locul unde a fost colul).

Îngrijirea postoperatorie acasă înseamnă în principal: plimbări zilnice, hidratare, igiena inciziilor și urmărirea semnelor de alarmă de mai jos. La controlul postoperator, de obicei la câteva săptămâni după operație, medicul verifică vindecarea și discută rezultatul examenului histopatologic (analiza la microscop a țesutului scos).

Riscuri și complicații după histerectomie

Histerectomia este o operație sigură în majoritatea cazurilor, dar, ca orice intervenție chirurgicală, are riscuri (Clarke-Pearson și Geller, 2013):

• infecție (a plăgii, urinară sau a bontului vaginal);
• sângerare, rareori cu nevoie de transfuzie;
• cheaguri de sânge în vene (tromboză) – riscul scade prin mișcare precoce și, la nevoie, tratament preventiv;
• leziuni ale vezicii urinare, ureterelor sau intestinului – rare, dar mai probabile când există endometrioză sau aderențe;
• desfacerea bontului vaginal – rară, mai ales dacă viața sexuală sau efortul se reiau prea devreme.

Sună medicul sau mergi la Urgențe dacă ai: febră peste 38 °C, sângerare vaginală abundentă (mai mult decât o menstruație), durere care crește în loc să scadă, durere sau umflare a unui picior, respirație dificilă sau nu poți urina.

Voi mai avea menstruație? Voi intra la menopauză?

După histerectomie nu mai ai menstruație, pentru că nu mai există endometru (excepție: după histerectomia subtotală, unele femei pot avea în continuare mici sângerări ciclice). Dacă ovarele au fost păstrate, ele continuă să producă hormoni, iar menopauza vine la vârsta ei naturală, posibil ceva mai devreme. Dacă ovarele au fost scoase înainte de menopauză, apar imediat simptomele de menopauză (bufeuri, transpirații, uscăciune vaginală) – discută cu medicul dacă ai nevoie de tratament hormonal.

Cum va afecta histerectomia viața mea sexuală?

La majoritatea femeilor operate pentru boli benigne, viața sexuală rămâne la fel sau se îmbunătățește, mai ales când operația a rezolvat durerea sau sângerările. Studiile randomizate nu au arătat diferențe între histerectomia totală și cea subtotală în privința funcției sexuale (Lethaby și colab., 2012). Dacă după operație apare durere la contactul sexual, merită discutată cu medicul.

Ce controale sunt necesare după histerectomie

• controlul postoperator, la câteva săptămâni;
• după histerectomia subtotală: testul Babeș-Papanicolau/HPV continuă, pentru că colul a rămas;
• după histerectomia totală pentru boală benignă, fără leziuni precanceroase ale colului în trecut, screeningul cervical se oprește de regulă; în celelalte situații, medicul îți spune cum continui;
• controlul ginecologic anual rămâne util, mai ales dacă ovarele au fost păstrate.

Ce alternative există la histerectomie

Înainte să accepți îndepărtarea uterului, merită să știi dacă boala ta are și un tratament care păstrează uterul.

Dacă îți dorești o sarcină sau vrei să păstrezi uterul, există alternative, în funcție de cauză:

• pentru fibroame: tratament medicamentos, miomectomie (scoaterea fibroamelor cu păstrarea uterului), embolizarea arterelor uterine;
• pentru sângerări abundente: steriletul cu levonorgestrel, alte tratamente hormonale sau ablația endometrului; o metaanaliză Cochrane arată că mai multe dintre aceste tratamente sunt eficiente, histerectomia fiind cea mai sigură metodă de oprire a sângerării, dar și cea mai invazivă (Bofill Rodriguez și colab., 2022);
• pentru adenomioză și endometrioză: tratament hormonal sau chirurgie conservatoare, cu păstrarea uterului.

Alegerea depinde de simptome, de vârstă și de dorința de sarcină. Un exemplu de abordare cu păstrarea uterului găsești în cazul clinic de miomectomie laparoscopică.

Cât costă o histerectomie

Costul unei histerectomii depinde de calea de abord (vaginală, laparoscopică, robotică sau abdominală), de complexitatea cazului, de zilele de internare și de clinică. În spitalele publice, operația poate fi decontată prin asigurarea de sănătate. Pentru o estimare exactă, ai nevoie de un consult și de investigațiile care arată cât de complex este cazul.

Întrebări frecvente

Histerectomia înseamnă automat menopauză?

Nu. Menopauza apare imediat doar dacă se scot și ambele ovare înainte de menopauza naturală.

Pot rămâne însărcinată după histerectomie?

Nu. Fără uter, sarcina nu mai este posibilă. Dacă îți dorești copii, discută alternativele înainte de operație.

Histerectomia laparoscopică este la fel de sigură ca operația clasică?

Studiile randomizate arată că, față de operația clasică, oferă internare mai scurtă și recuperare mai rapidă. Are însă un risc puțin mai mare de leziuni ale căilor urinare decât histerectomia abdominală, de aceea experiența chirurgului contează.

Ce poți face acum

Dacă ți s-a recomandat o histerectomie, pregătește pentru consult: rezultatele ecografiilor și ale testului Babeș-Papanicolau, lista medicamentelor și răspunsurile la trei întrebări: Îmi doresc o sarcină? Ce tratamente am încercat? Ce mă supără cel mai mult? Pe baza lor se decide dacă operația este necesară, ce tip de histerectomie și pe ce cale. Poți programa o consultație la Spitalul Monza București.

Referințe

1. Aarts JW, Nieboer TE, Johnson N, et al. Surgical approach to hysterectomy for benign gynaecological disease. Cochrane Database Syst Rev. 2015;(8):CD003677. PubMed 26264829
2. American College of Obstetricians and Gynecologists. Committee Opinion No. 701: Choosing the route of hysterectomy for benign disease. Obstet Gynecol. 2017;129(6):e155–e159. PubMed 28538495
3. Lethaby A, Mukhopadhyay A, Naik R. Total versus subtotal hysterectomy for benign gynaecological conditions. Cochrane Database Syst Rev. 2012;(4):CD004993. PubMed 22513925
4. Parker WH, Feskanich D, Broder MS, et al. Long-term mortality associated with oophorectomy compared with ovarian conservation in the Nurses' Health Study. Obstet Gynecol. 2013;121(4):709–716. PubMed 23635669
5. American College of Obstetricians and Gynecologists. Committee Opinion No. 774: Opportunistic salpingectomy as a strategy for epithelial ovarian cancer prevention. Obstet Gynecol. 2019;133(4):e279–e284. PubMed 30913199
6. Clarke-Pearson DL, Geller EJ. Complications of hysterectomy. Obstet Gynecol. 2013;121(3):654–673. PubMed 23635631
7. Bofill Rodriguez M, Dias S, Jordan V, et al. Interventions for heavy menstrual bleeding; overview of Cochrane reviews and network meta-analysis. Cochrane Database Syst Rev. 2022;5(5):CD013180. PubMed 35638592

Informațiile din acest articol au caracter educațional și nu înlocuiesc consultul medical.